Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Evenimentul Zilei
Anul şi data apariţiei: 15.10.2011
Tematica: Tinerii romi - educaţia
Categoria articolului: interviuri
Autorul articolului: Anca Simionescu
Titlul articolului: Cristina Ţopescu: "Întotdeauna am avut o slăbiciune pentru fiinţele respinse de societate"
Numărul fotografiilor: 1
Acces online: https://www.evz.ro/detalii/stiri/cristina-topescu-intotdeauna-am-avut-o-slabiciune-pentru-fiintele-respinse-de-societate-949768.html


Din 16 octombrie, jurnalul Focus, de la Prima TV, demarează campania "Stop indiferenţei - Aceşti copii trebuie educaţi!", prin care se încurajează integrarea ţiganilor în sistemul educaţional.

Cristina Ţopescu şi reporterii Prima TV au descoperit copii de etnie romă cu abilităţi deosebite, ale căror poveşti de viaţă sunt impresionante. "M-am implicat poate mai mult decât în orice altă campanie. Simt nevoia să fac asta pentru că avem de-a face cu nişte fiinţe respinse de societate. Şi oameni, şi copii! Da, chiar şi copii! Întotdeauna am avut o slăbiciune pentru fiinţele respinse de societate, respinse doar pentru că sunt altfel decât noi, majoritarii... Mă întreb: de ce am fi noi mai buni doar pentru că suntem majoritari? Cu atât mai mult cu cât noi suntem cei care alcătuim o societate mai mult sau mai puţin convenţională, târâtă de clişee, ipocrită şi din ce în ce mai nepăsătoare la suferinţa din jur", spune Cristina Ţopescu.

Suferinţa descoperită de reporteri este impresionantă

"E undeva în comuna Castelu, aproape de Constanţa, într-o comunitate foarte săracă de ţigani turci, o fetiţă de 6 ani. O cheamă Cimena, e o fetiţă de ţigani nu neapărat frumoasă, cum am văzut atâtea altele atât de frumoase, tot acolo. Cimena e specială... Are mult bun simţ, e fragilă, tăcută, râde rar, dar şi când râde ochii îi rămân trişti. Are o privire caldă, aproape matură... o privire care nu se potriveşte cu chipul unui copil. Părinţii ei pleacă dimineaţa la Constanţa, unde caută prin gunoaie bidoane de plastic şi fiare vechi, le vând apoi atât cât să cumpere ceva de mâncare. Cimena stă cu bunica ei care, când e în toane proaste sau bea mai mult, îi mai dă câte-o palmă. Cimena nu zice nimic, nu ţipă, nu plânge. Ai sentimentul, când te uiţi la ea, că îşi acceptă soarta, că e un copil de 6 ani resemnat. Un copil resemnat, vă daţi seama? Ar trebui să fie o contradicţie în termeni. Mi-a rămas sufletul la fetiţa asta", adaugă prezentatoarea.

EVZ: Ce se poate face pentru copiii romi?

Cristina Ţopescu: Problema e cine sunt cei răspunzători. Răspunzători suntem noi toţi aştia care ne pretindem civilizaţi şi educaţi. Integrarea şcolară şi abandonul scolar la romi sunt fenomene la care asistăm liniştiţi, dar avem pretenţii! Comentăm, punem la zid şi ne temem, vai, că ţiganii ne fură sau ne dau în cap. La românii natalitatea scade, în timp ce la romi creşte. Ce se va întâmpla peste 20 de ani cu copiii romi la care azi ne uitam cu scârbă, sau, în cel mai fericit caz, cu nepăsare, ce vor deveni ei dacă nu-i educăm? Ce am fi devenit şi noi, fiecare dintre noi, dacă ne-am fi născut într-o familie săracă, analfabetă, în care mama şi tata fură sau cerşesc. E timpul să înţelegem că romii nu sunt doar o problemă a comunităţilor de romi. Aceşti copii cresc şi, în cel mai fericit caz, vor fi şomeri sau vor munci cu ziua, nu vor avea o slujbă, nu vor plăti taxe şi atunci noi n-o să avem pensii… Aşadar, dacă nu mai avem compasiune, măcar o logică elementară să ne mai traverseze, din când în când.

Ai participat la multe campanii. S-a schimbat ceva?

Au fost rezultate, au fost bucurii, au fost satisfacţii… dar nu ajunge. Cu o campanie nu se face primăvară. Noi încercăm să tragem semnale de alarmă, sa trezim minţi şi conştiinţe. Doar cu televizorul nu poţi îndrepta, însă, răul cu care o societate întreagă se complace de atâta amar de vreme. Câteva ong-uri idealiste, dar şi realiste, care trag din greu, cu fonduri puţine, dar cu mult suflet, nu pot nici ele să îndrepte nedreptăţi cărora statul, instituţiile, sistemul în ansamblul lui, le-au întors demult spatele.

  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.